Permacultura — este o abordare holistică pentru agricultură, care se bazează pe principiile ecosistemelor naturale. Aceasta presupune crearea unor agrosisteme durabile și autosuficiente, care sunt capabile să asigure omului produse alimentare, minimizând impactul negativ asupra mediului. Acest articol va fi util pentru fermieri și producători agricoli care aspiră să implementeze metode de gospodărire ecologice și eficiente.
Ce este permacultura
Termenul „permacultură” (din engleză „permanent agriculture” – agricultură permanentă) a fost propus pentru prima dată de ecologiștii australieni Bill Mollison și David Holmgren în anii 1970. Ei au urmărit să creeze un sistem agricol care să se integreze armonios în ciclurile și procesele naturale.
Ideea principală constă în observarea ecosistemelor, imitarea principiilor funcționării acestora în întreprinderea agricolă. În loc de monoculturi sau prelucrarea intensivă a solului se propune crearea unor peisaje diverse, multifuncționale cu intervenția minimă a omului.
Permacultura — nu este doar un set de practici agricole, ci și o viziune asupra lumii, bazată pe etica grijii pentru Pământ și oameni. Aceasta cuprinde un spectru larg de direcții: de la grădinărit și silvicultură până la construcții și energie alternativă. Scopul este crearea unor sisteme care să asigure nevoile omului, menținând sănătatea ecosistemelor.
Fondatorii Bill Mollison și David Holmgren au dezvoltat principiile de bază și metodele de proiectare a sistemelor de permacultură, care ulterior au fost completate și adaptate de adepți din întreaga lume. Astăzi această abordare se practică în majoritatea zonelor climatice: de la tropice la latitudinile temperate, de la grădinile urbane la gospodăriile fermierești mari.
Conform datelor Permaculture Association Britain, în lume se numără aproximativ 3 milioane de persoane care integrează permacultura la diferite niveluri. În Ucraina această mișcare abia câștigă popularitate, dar are deja exemple de succes de implementare a metodelor și principiilor corespunzătoare.
Unul dintre cei mai cunoscuți practicieni — fermierul austriac Sepp Holzer, care a transformat pantele Alpilor nepotrivite pentru agricultură în grădini și păduri înflorite. Experiența sa demonstrează că astfel de metode pot fi eficiente chiar și în condiții naturale complexe.
În Japonia, abordarea s-a dezvoltat sub influența ideilor lui Masanobu Fukuoka – un fermier și filozof care a dezvoltat sistemul de „agricultură naturală”. Abordarea sa se bazează pe reducerea intervenției în procese, renunțarea la arat, plivit și îngrășăminte chimice. Rezultatul sunt agroecosisteme durabile care asigură recolte mari cu efort minim.
În ciuda anumitor diferențe, toate direcțiile sunt unite de aspirația de a crea sisteme care funcționează similar ecosistemelor naturale — cu cicluri închise de substanțe nutritive, utilizarea eficientă a energiei și apei, biodiversitate înaltă și rezistență la influențele externe. Aceasta necesită o înțelegere profundă a proceselor ecologice și o abordare creativă a proiectării.
Citiți și: Agricultura de precizie în Ucraina: definiție și perspective
Principiile de bază ale permaculturii
Permacultura se bazează pe trei principii etice cheie:
- grija pentru Pământ — conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale;
- grija pentru oameni — asigurarea nevoilor omului în armonie cu natura;
- distribuția echitabilă — limitarea consumului, distribuirea cinstită a excedentelor.
Pe baza acestei etici s-au format 12 principii de design ale sistemelor de permacultură, propuse de David Holmgren:
- Observați și interacționați. Studierea proceselor naturale și elementelor peisajului permite găsirea soluțiilor optime pentru parcela concretă.
- Colectați și păstrați energia. Sistemele de permacultură sunt orientate spre acumularea, precum și utilizarea eficientă a soarelui, vântului, apei, biomasei.
- Obțineți recolta. Sistemul proiectat corect este capabil să asigure un rezultat bogat și diversificat pentru satisfacerea nevoilor omului.
- Aplicați autocontrolul și acceptați feedback-ul. Sistemele durabile se reglează prin feedback negativ, prevenind supraproducția și epuizarea resurselor.
- Utilizați resurse regenerabile. Metoda acordă preferință materialelor și surselor de energie ecologice și regenerabile.
- Nu produceți deșeuri. Sistemul bine gândit le utilizează ca resursă pentru alte elemente (compostare, mulcire etc.).
- Design de la general la detalii. Proiectarea eficientă începe cu înțelegerea regularităților și trece treptat la soluții concrete.
- Combinați, nu separați. În permacultură elementele sunt selectate și amplasate astfel încât să se întărească și să se completeze reciproc.
- Utilizați soluții mici, lente. Scările accesibile și schimbările trepte sunt mai ușor de controlat/adaptat la condițiile schimbătoare.
- Utilizați și prețuiți diversitatea. Aceasta crește rezistența sistemului, permite satisfacerea nevoilor specifice.
- Utilizați granițele, prețuiți marginalul. La intersecția diferitelor medii (pădure – câmp, țărm – apă) se formează elemente deosebit de productive și valoroase.
- Utilizați creativ schimbările. Abordarea consideră succesiunile, sezonalitatea și alte fluctuații ca sursă de diversitate și oportunități.
George Sobol a formulat alte cinci principii cheie ale permaculturii — acestea sunt:
- Cooperarea în loc de competiție. Construirea legăturilor reciproc avantajoase între elementele sistemului, nu opunerea lor.
- Lucrul cu natura, nu împotriva ei. Utilizarea și amplificarea proceselor, nu lupta cu ele.
- Ieșire nelimitată de produs (recoltă). Crearea sistemelor care asigură un rezultat stabil și diversificat.
- Efort minim pentru efect maxim. Utilizarea resurselor și energiei pentru obținerea celor mai bune indicatori.
- Problema este soluția. Regândirea provocărilor ca oportunități pentru dezvoltare și perfecționare.
Aceste principii ajută la crearea sistemelor agricole durabile care lucrează în armonie cu procesele naturale și asigură productivitate pe termen lung.
Citiți de asemenea: Tehnologiile No-till: ce sunt, perspective în Ucraina
Comparația permaculturii cu agricultura tradițională
| Caracteristica | Permacultura | Agricultura tradițională |
| Biodiversitatea | Policulturile, plantările mixte | Monoculturile, rotațiile |
| Prelucrarea solului | Minimă, mulcire | Aratul adânc, „sol gol” |
| Îngrășăminte | Organice, compost, siderale | Minerale, chimice |
| Protecția plantelor | Metode naturale, soiuri rezistente | Pesticide, OGM |
| Irigația | Colectarea apei de ploaie, irigația prin picurare | Sisteme de irigație deschise |
| Energia | Surse regenerabile, economie | Combustibil fosil, utilizare excesivă |
| Productivitatea | Stabilă în perspectiva pe termen lung | Înaltă la început, epuizarea solurilor |
| Rezistența | Adaptabilitate la condițiile locale | Dependența de resurse externe |
După cum vedem, permacultura propune o abordare holistică, orientată spre dezvoltarea durabilă și armonia cu natura, în timp ce agricultura tradițională adesea duce la degradarea solurilor, poluarea mediului și epuizarea pământului.
Cum să implementați principiile permaculturii pentru gospodăria dumneavoastră
Implementarea permaculturii — este un proces treptat care necesită planificare atentă și disponibilitatea pentru schimbări. Am adunat pașii principali pentru început:
- Observați și analizați gospodăria dumneavoastră: solurile, resursele de apă, relieful, condițiile climatice, plantele și animalele existente. Aceasta va ajuta să determinați potențialul și limitările parcelei.
- Formulați obiectivele. Ce culturi să cultivați, pentru ce nevoi, pe ce termen este calculată gospodăria. Aceasta va da direcția designului.
- Creați un proiect de design. Zonarea, mulcirea, compostarea, plantările mixte, integrarea creșterii animalelor etc. Preveniți elemente pentru colectarea apei, conservarea energiei, utilizarea deșeurilor.
- Implementați designul treptat. Începeți cu elementele cele mai necesare, testați abordări noi pe parcele mici. Fiți pregătiți să corectați planul pe baza observațiilor și feedback-ului.
- Stabiliți conexiuni. Schimbați experiența cu alți practicieni, vizitați seminarii, workshop-uri. Permacultura — este despre cooperarea cu natura și oamenii.
Tranziția necesită timp și răbdare, dar în rezultat veți obține o gospodărie productivă, rezistentă la influențele externe. În etapele inițiale pot fi cheltuieli suplimentare pentru materiale și echipamente, dar în perspectiva pe termen lung permacultura în Ucraina permite economisirea resurselor, creșterea eficienței producției.
Citiți de asemenea: Sistemele RTK în agrosector: ce este receptorul GNSS, semnalul RTK
Permacultura în Ucraina
Permacultura în Ucraina se dezvoltă datorită entuziaștilor și organizațiilor non-guvernamentale. Din 2011, ONG-ul „Permacultura în Ucraina” este activ, oferind cursuri certificate (PDC), organizând festivaluri și ateliere.
Exemple de succes ale gospodăriilor de permacultură din Ucraina:
- centrul de permacultură „Pyșnyi Yar” – un proiect pe 0,7 hectare pentru restaurarea echilibrului apei și crearea unor sisteme naturale durabile;
- centrul de permacultură de la Templul Icoanei Maicii Domnului Iverska din Dnipro — transformarea unei gropi de gunoi într-o grădină înflorită;
- „Casa Vie” – o gospodărie cu Grădină în Crater după Sepp Holzer, iazuri și straturi de permacultură.
Dezvoltarea în Ucraina este limitată de lipsa sprijinului guvernamental, de cunoștințele insuficiente ale fermierilor și de stereotipurile despre gospodărirea „corectă”. Cu toate acestea, având în vedere provocările ecologice și economice globale, această direcție are un potențial semnificativ.
Utilizarea principiilor permaculturii va ajuta fermierii ucraineni să creeze gospodării eficiente și durabile, care vor asigura securitatea alimentară, vor conserva resursele naturale pentru generațiile viitoare. Iar serviciul nostru WEAGRO este gata să sprijine producătorii agricoli pe această cale, oferind acces la instrumente financiare pentru dezvoltarea durabilă.
