Cultivarea castraveților în seră: tehnologie, boli și dăunători

Cultivarea castraveților în seră este o direcție populară și promițătoare a agrobusiness-ului în Ucraina. Conform datelor Serviciului de Stat de Statistică, în 2023 suprafețele de culturi în spații protejate au constituit 4,2 mii ha, iar producția de castraveți și cornișoni a fost de 106,9 mii tone. Acest articol va fi util fermierilor care planifică să înceapă sau să-și perfecționeze cultivarea în spații protejate. Vom analiza alegerea serei, pregătirea solului, soiurile, tehnologia de cultivare și vom discuta despre principalele boli și dăunători ai plantei.

Ce tipuri de sere sunt potrivite pentru cultivarea castraveților

Pentru cultivarea cu succes a castraveților în seră sunt potrivite următoarele tipuri:

1. Din sticlă. Asigură o bună penetrare a luminii, dar necesită investiții inițiale mai mari.
2. Din folie. Variantă economică, necesită schimbarea învelișului la fiecare 2-3 sezoane.
3. Din policarbonat. Alegerea optimă în raport preț-durabilitate.

La alegere este important să se țină cont de mai mulți factori:

1. Dimensiune și formă. Depind de scala producției și suprafața disponibilă. Cele mai răspândite: arcuite, cu două pante, bloc.
2. Prezența ventilației și încălzirii. Pentru menținerea microclimatului optim este necesar un sistem de ventilație și încălzire (cazane, generatoare de căldură, pardoseli încălzite).
3. Ușurința în exploatare. Spațiul trebuie să fie dotat cu uși, căi de acces, alimentare cu apă și drenaj.

În plus, în timpul planificării trebuie prevăzut spațiu pentru zona de lucru, spații de depozitare și alte necesități gospodărești.

Citiți și: Serele ca afacere în sectorul agricol

Pregătirea solului pentru castraveți în seră

Castraveții în seră preferă soluri fertile, afânate cu aciditate neutră (pH 6,5-7). Toamna, solul se sapă la o adâncime de 25-30 cm, se adaugă gunoi de grajd sau compost (5-7 kg/m²). Primăvara, cu 2 săptămâni înainte de plantarea răsadurilor, solul se afânează și se îmbogățește cu îngrășăminte organice, precum:

• gunoi de grajd compostat (3-4 kg/m²);
• biohumus (1-2 kg/m²);
• cenușă de lemn (100-150 g/m²);
• făină de oase (80-100 g/m²).

Solul se nivelează și se formează coame sau straturi cu lățimea de 90 cm și înălțimea de 25-30 cm. Unii fermieri preferă cultivarea pe substrat de cocos, care permite un control mai bun al nutriției plantelor și prevenirea bolilor de sol. Înainte de utilizare, baza se înmoaie în soluție de îngrășăminte organice timp de 12 ore, apoi se așează în tăvi sau saci.

Pentru a evita acumularea bolilor, este de dorit să se schimbe anual stratul superior de sol sau substrat. De asemenea, este recomandată utilizarea culturilor pentru îngrășământ verde (ridiche pentru ulei, muștar, lupin) pentru îmbunătățirea solului și îmbogățirea acestuia cu substanțe organice.

Citiți de asemenea: Îngrășăminte organice: ce sunt, tipuri și norme de aplicare

Pentru îmbunătățirea fertilității și structurii solului se recomandă și aplicarea îngrășămintelor:

• gunoi de grajd sau compost — 5-7 kg/m²;
• biohumus — 3-5 kg/m²;
• gunoi de pasăre — 1-2 kg/m².

Nu se recomandă utilizarea gunoiului de grajd proaspăt, deoarece poate cauza acumularea de nitrați în fructe și poate favoriza dezvoltarea bolilor.

Citiți și: Solul: ce este, tipuri și fertilitatea sa

Alegerea soiului de castraveți pentru seră

Pentru cultivarea castraveților în seră sunt potrivite hibrizii autopolenizatori sau soiurile partenocarpice. Să analizăm câteva soiuri populare:

1. Kuraj F1. Hibrid partenocarpic timpuriu cu parte vegetativă puternică, de la răsărire până la prima recoltare 38-43 zile. Fructe cu lungimea de 11-14 cm, fără amărăciune. Rezistent la boli, autopolenizator.
2. Amur. Hibrid timpuriu cu tulpină centrală lungă. Începe să rodească la 37-40 zile. Fructe mici, lungimea cornișonilor — 8-12 cm. Nu îngălbenește la coacere, nu devine amar.
3. Aniuta F1. Aparține tipului pentru salată. Productivitate ridicată — un metru pătrat de plantare poate da 13-16 kg. Plantele încep să rodească la 35-45 zile după răsărire. Rezistent la mozaicul castraveților, făinare, pătarea măslinie.
4. Marfinski. Unul dintre cele mai tolerante soiuri la umbră, potrivit pentru cultivarea de iarnă. Fructe scurte, potrivite pentru salate. Productivitate ridicată: de pe un metru pătrat se pot obține 29-32 kg. Relativ tolerant la umbră, polenizat de albine.
5. Ecol. Hibrid olandez super-timpuriu. Cultură foarte productivă, autopolenizatoare. Rezistentă la umbră. Fructele apar la 42-45 zile. Fructe mici cu coajă zbârcită, lungime 8-10 cm. Planta este rezistentă la majoritatea bolilor.
6. Connie F1. Rezistent la făinare, se distinge prin productivitate bună și calitate înaltă a fructelor.

La alegerea soiului sau hibridului pentru cultivarea castraveților în seră trebuie luate în considerare:

• perioada de coacere — pentru producția în conveier este mai bine să se aleagă variante cu perioade diferite de maturare;
• tipul de polenizare — cele autopolenizatoare sau partenocarpice nu necesită polenizare suplimentară de către insecte.

De asemenea, este important să se studieze rezistența la boli — acest lucru ajută la reducerea costurilor de tratament și creșterea calității comerciale a producției.

Tehnologia de cultivare a castraveților în seră

Așadar, cum să cultivăm castraveți în seră? Procesul include mai multe etape: semănatul sau plantarea răsadurilor, formarea plantelor, irigarea și fertilizarea. Când să plantăm castraveții în seră? Răsadurile se plantează la vârsta de 20-25 zile, când pe plăntuțe au apărut 3-4 frunze adevărate.

Când să plantăm castraveții în seră

Perioadele când să plantăm castraveții în seră pentru răsad depind de regiune și prezența încălzirii.

Răsadurile se plasează inițial în ghivece de turbă sau casete de 8×8 cm, umplute cu substrat nutritiv. La baza recipientului se pune drenaj din argilă expandată, peste care se toarnă amestec de pământ cernut și se umezește cu soluție fungicidă. În fiecare compartiment se seamănă 1-2 semințe, la o adâncime de 1-1,5 cm. Deasupra solul se mulcește cu turbă sau agril.

Răsadurile apar în 3-5 zile la o temperatură a substratului de 25°C. După apariția lăstarilor, temperatura se reduce la 18-20°C ziua și 15-17°C noaptea. Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 80-85%.

Răsadurile încep să fie călite cu 5-7 zile înainte de plantarea castraveților în seră. Pentru aceasta, sunt scoase la aer liber într-un loc protejat de vânt și treptat se mărește timpul de expunere în exterior.

La ce distanță să plantăm castraveții în seră

Schema de plantare a răsadurilor:

• distanța între rânduri — 70-90 cm;
• distanța între plante pe rând — 25-30 cm;
• densitatea plantării — 3-4 plante pe 1 m².

Unii fermieri practică plantări dense cu distanța între plante de 15-20 cm. Acest lucru permite creșterea productivității pe unitate de suprafață, dar necesită îngrijire mai atentă.

Pentru comoditate, lăstarii se plantează în șah. Se recomandă alternarea soiurilor timpurii și medii pentru prelungirea perioadei de fructificare.

Cum să plantăm castraveții în seră

Iată cum să plantăm corect castraveții în seră:

1. Pregătiți cuiburi de 10-12 cm adâncime conform schemei de plantare.
2. Udați cuiburile cu apă caldă (20-22°C).
3. Scoateți cu grijă răsadurile din ghivece, încercând să nu deteriorați bulgărele de rădăcini.
4. Puneți plăntuțele în cuiburi și acoperiți cu pământ până la frunzele cotiledonale.
5. Tasați solul în jurul plantelor și udați cu apă caldă.

După plantare, cultura se umbrește de razele directe ale soarelui folosind agril sau plase. Umbrirea se îndepărtează când plantele s-au prins și încep să crească activ.

La 10-12 zile după plantarea răsadurilor se face mușuroirea cu pământ, care favorizează formarea rădăcinilor suplimentare. Treptat, lăstarii se leagă de spalier cu ajutorul sforii moi sau a clemelor.

Îngrijirea castraveților în seră

Principalele măsuri de îngrijire a castraveților în seră:

• irigarea — regulată prin picurare cu apă caldă, menținerea umidității solului la nivel de 75-85%;
• fertilizarea castraveților în seră — prima la 2 săptămâni după plantarea răsadurilor cu îngrășământ organic complex, apoi la fiecare 10-12 zile, alternând diferite tipuri de îngrășăminte organice;
• formarea plantelor — îndepărtarea lăstarilor laterali până la frunza 4-5, ciupirea vârfului deasupra frunzei 3-4;
• prevenirea bolilor și dăunătorilor — tratamente regulate cu biopreparate conform instrucțiunilor.

Pentru irigare și fertilizare se folosește metoda prin picurare cu aplicarea simultană a îngrășămintelor — fertigarea. Aceasta permite optimizarea cheltuielilor, distribuirea lor uniformă pe parcursul vegetației. Norma de irigare este de 3-5 l/m² pe zi.

Cu ce să fertilizăm castraveții în seră pentru echilibrul elementelor principale?

Pentru prevenirea clorozei se recomandă fertilizarea foliară cu soluții organice bogate în magneziu și microelemente, cum ar fi infuzia de urzică, soluția de alge marine, ceai organic de compost sau extract de vermicompost.

Pentru formarea plantelor se folosește cultivarea pe spalier vertical și orizontal. La cel vertical, tulpina principală se înfășoară în jurul sforii și se ciupesc regulat lăstarii laterali și cârceii. La cel orizontal — lăstarii se leagă de spaliere la înălțimea de 1,8-2 m.

Productivitatea castraveților în seră

Cu respectarea tehnologiei de cultivare, productivitatea este următoarea:

• în sera de primăvară — 12-14 kg/m²;
• în sera de iarnă cu iluminare suplimentară — 35-40 kg/m².

Pentru obținerea unor recolte mari este important să se asigure condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor pe tot parcursul perioadei de vegetație:

1. Temperatura aerului. Ziua 23-26°C, noaptea 18-20°C.
2. Umiditatea relativă a aerului. 75-85%.
3. Iluminarea. 10-12 mii lucși.
4. Conținutul de CO₂. 800-1200 ppm.

Creșterea concentrației de dioxid de carbon până la 1000-1500 ppm cu ajutorul generatoarelor de gaz permite creșterea productivității cu 30-40%.

Pentru creșterea productivității, un aspect important este achiziționarea la timp a materialelor de calitate. Serviciul WEAGRO permite fermierilor să cumpere resursele necesare cu plata amânată fără garanții și documente suplimentare. Această abordare ajută gospodăriile să investească în semințe de calitate și tehnologii moderne de cultivare, ceea ce îmbunătățește semnificativ indicatorii finali ai productivității.

Deveniți partener

Credit agricol pentru agrobusiness

Recoltarea și păstrarea castraveților

Pe lângă cunoașterea modului de cultivare a castraveților în seră, este important să cunoaștem și metoda de recoltare. Procesul începe la 40-50 zile după plantarea răsadurilor, în funcție de soi. Fructele se recoltează de 3-4 ori pe săptămână, fără a permite supracoacerea. Fructele trebuie să aibă o suprafață lucioasă pronunțată, să fie ferme și fără semne de îngălbenire.

Pentru păstrare se selectează legume cu peduncul de 1-2 cm, neafectate de boli și dăunători. Se păstrează la temperatura de 7-10°C și umiditatea aerului de 95-98% timp de 10-12 zile.

Pentru prelungirea termenului, fructele se tratează cu soluție de etilenă (1-2 μl/l) sau se ambalează în pungi de polietilenă perforate.

Bolile castraveților în seră

Principalele boli ale castraveților în seră:

1. Făinarea. Boală fungică care se manifestă sub forma unui strat alb pe frunze și lăstari. Pentru prevenire, regimul optimal de temperatură trebuie să fie de 22-26°C, iar umiditatea aerului — 70-80%. Este necesară tratarea cu preparate bacteriene.
2. Mana. Formează pete galben-brune pe frunze, lăstarii se ofilesc. Pentru prevenire sunt importante respectarea rotației culturilor, irigarea moderată, tratarea cu biofungicide.
3. Antracnoza. Pe frunze și fructe apar pete galben-deschis, lăstarii se usucă. Pentru evitare, sunt importante rezistența soiului, tratamentele fungicide, colectarea și distrugerea fructelor afectate.
4. Putregaiul rădăcinilor. Planta îngălbenește și se ofilește. Este necesară tratarea semințelor cu preparate microbiologice, dezinfectarea solului, irigarea moderată.
5. Bacterioza. Pe frunze apar pete uleioase de formă neregulată, care ulterior se necrozează. Este eficientă utilizarea semințelor sănătoase, distrugerea resturilor vegetale, tratarea cu biopreparate.

Pentru combaterea bolilor și prevenirea lor în timpul cultivării castraveților în seră se folosesc atât măsuri agrotehnice, cât și preparate biologice pe bază de microorganisme benefice.

Dăunătorii castraveților în seră

Cei mai răspândiți dăunători ai castraveților în sere:

1. Păianjenul roșu comun. Suge seva din frunze, din cauza căreia acestea îngălbenesc și se usucă. Sunt necesare tratamente ale plantelor cu infuzie de usturoi, ceapă sau tutun, utilizarea acarienilor prădători.
2. Păduchele. Se hrănește cu seva frunzelor, cauzând deformarea acestora. Se recomandă stropirea cu infuzie de tutun, usturoi sau săpun de casă, precum și utilizarea entomofagilor.
3. Tripsul. Atacă frunzele și bobocii, duce la căderea legăturilor, transmite boli virale. În combaterea lor ajută capcanele lipicioase, tratarea plantelor cu insecticide naturale.
4. Musculița albă. Larvele sug seva din frunze, acoperindu-le cu secreții lipicioase, pe care se dezvoltă fumagina. Se folosesc capcane lipicioase galbene, de asemenea sunt importante colectarea și distrugerea regulată a frunzelor infestate, preparatele biologice.

Pentru monitorizarea numărului de dăunători se folosesc capcane lipicioase colorate. Cele galbene atrag păduchii, musculițele albe, tripsii, cele albastre — tripsii și muștele miniere.

Metodele biologice de combatere a dăunătorilor presupun utilizarea dușmanilor lor naturali — insecte și acarieni prădători. Cei mai eficienți entomofagi sunt:

• acarieni prădători din genul Phytoseiulus și Amblyseius — distrug păianjenul roșu comun;
• afidius — viespe parazită, depune ouă în corpul păduchelui;
• encarsia — endoparazit al musculiței albe;
• orius — ploșniță prădătoare, se hrănește cu tripși, păduchi, acarieni.

Utilizarea preparatelor biologice și entomofagilor permite reducerea încărcăturii de pesticide și obținerea unei producții de castraveți ecologic sigure în seră.

Concluzie

Cultivarea castraveților în sere este o direcție promițătoare pentru producătorii agricoli ucraineni. O abordare competentă, începând de la alegerea tipului de învelitoare și soiuri și terminând cu îngrijirea regulată și controlul bolilor și dăunătorilor, permite obținerea unor recolte stabil ridicate. Datorită dezvoltării tehnologiilor agriculturii de precizie, digitalizării și soluțiilor inovatoare, a apărut posibilitatea de a monitoriza eficient starea plantelor, microclimatul, de a preveni problemele. Toate acestea contribuie la creșterea rentabilității afacerii în sere în Ucraina.

Cheia succesului în cultivare este planificarea corectă și controlul strict al tuturor etapelor. Iar serviciul nostru modern online WEAGRO va ajuta fermierii să achiziționeze resursele material-tehnice necesare în rate fără garanții și documente în plus. Acesta este un instrument financiar convenabil care va sprijini producătorii agricoli în atingerea unor rezultate înalte.

Deveniți partener

Plata în rate agricole pentru producătorul agricol