{"id":5884,"date":"2025-12-03T16:25:44","date_gmt":"2025-12-03T14:25:44","guid":{"rendered":"https:\/\/weagro.ua\/blog\/cum-sa-inceapa-un-fermier-sa-castige-din-creditele-de-carbon\/"},"modified":"2026-04-07T14:12:38","modified_gmt":"2026-04-07T11:12:38","slug":"cum-sa-inceapa-un-fermier-sa-castige-din-creditele-de-carbon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/weagro.ua\/ro\/blog\/cum-sa-inceapa-un-fermier-sa-castige-din-creditele-de-carbon\/","title":{"rendered":"Cum s\u0103 \u00eenceap\u0103 un fermier s\u0103 c\u00e2\u0219tige din creditele de carbon"},"content":{"rendered":"

Fermierii sunt obi\u0219nui\u021bi s\u0103 m\u0103soare recolta \u00een tone, dar ast\u0103zi a ap\u0103rut un alt indicator – tonele de CO\u2082 care nu doar pot fi stocate \u00een sol, ci \u0219i v\u00e2ndute.<\/p>\n\n

Pentru fermierul ucrainean, creditele de carbon reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 o oportunitate de a ob\u021bine venit din ceea ce face zilnic: lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, cultiv\u0103 recolte, p\u0103streaz\u0103 fertilitatea solului.<\/p>\n\n

Ideea este simpl\u0103 – s\u0103 demonstreze c\u0103 ferma re\u021bine efectiv carbonul \u00een sol. \u0218i s\u0103 fac\u0103 acest lucru astfel \u00eenc\u00e2t datele s\u0103 poat\u0103 fi verificate conform standardelor interna\u021bionale. Dar \u00eenainte de a \u00eencepe, este important s\u0103 \u00een\u021belegem cum acumuleaz\u0103 solul carbonul \u0219i de ce unele tehnologii faciliteaz\u0103 acest lucru, iar altele, dimpotriv\u0103, duc la pierderi.<\/p>\n\n

Cum s\u0103 ad\u0103uga\u021bi carbon \u00een sol<\/strong><\/h2>\n\n

Cea mai simpl\u0103 cale este s\u0103 l\u0103sa\u021bi mai multe resturi organice pe c\u00e2mp. Fiecare tulpin\u0103, fiecare r\u0103d\u0103cin\u0103 care se descompune natural \u00eembog\u0103\u021be\u0219te treptat solul cu carbon organic. <\/p>\n\n

Culturile de acoperire sunt un alt instrument eficient. Acestea re\u021bin carbonul \u00eentre sezoanele principale, protejeaz\u0103 solul de supra\u00eenc\u0103lzire \u0219i eroziune, iar dup\u0103 cosire se transform\u0103 \u00een \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt natural. <\/p>\n\n

De asemenea, un element important al agriculturii cu carbon este utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor organice. Gunoiul de grajd, compostul sau resturile culturilor anterioare returneaz\u0103 \u00een sol carbonul care a ie\u0219it odat\u0103 cu recolta. Spre deosebire de \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele minerale, materia organic\u0103 hr\u0103ne\u0219te nu doar plantele, ci \u0219i microorganismele care formeaz\u0103 structura solului \u0219i ajut\u0103 la re\u021binerea carbonului \u00eentr-o form\u0103 stabil\u0103. <\/p>\n\n

Func\u021bioneaz\u0103 bine \u0219i rota\u021bia planificat\u0103 a culturilor. C\u00e2nd dup\u0103 culturile cu sistem radicular profund se seam\u0103n\u0103 plante care las\u0103 o biomas\u0103 mare, balan\u021ba carbonului din sol cre\u0219te constant. <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Cum s\u0103 nu pierde\u021bi carbonul acumulat<\/strong><\/h2>\n\n

Dar chiar dac\u0103 solul acumuleaz\u0103 carbon ani de zile, \u00eel poate pierde \u00eentr-un singur sezon. S\u0103 \u00een\u021belegem de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru. <\/p>\n\n

Plantele, \u00een timpul fotosintezei, absorb dioxidul de carbon din aer \u0219i \u00eel transform\u0103 \u00een carbon organic. O parte din acest carbon r\u0103m\u00e2ne sub form\u0103 de resturi de r\u0103d\u0103cini \u0219i trece treptat \u00een sol. Astfel se formeaz\u0103 materia organic\u0103 de care depinde fertilitatea. <\/p>\n\n

Aratul profund perturb\u0103 acest sistem. \u00cen timpul r\u0103sturn\u0103rii stratului, carbonul din straturile inferioare ajunge la suprafa\u021b\u0103, unde se combin\u0103 cu oxigenul \u0219i se transform\u0103 din nou \u00een CO\u2082. Ceea ce ar fi putut r\u0103m\u00e2ne \u00een sol ani de zile se evapor\u0103 pur \u0219i simplu \u00een atmosfer\u0103. <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Ciclul de via\u021b\u0103 al carbonului organic \u00een sol<\/em><\/p>\n\n

De aceea tehnologiile moderne care reduc intensitatea lucr\u0103rii solului sau renun\u021b\u0103 complet la arat (No-till) permit re\u021binerea mai multor cantit\u0103\u021bi de carbon \u00een sol \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc structura acestuia.<\/p>\n\n

Mecanismul este simplu: mai pu\u021bine pierderi – mai mult carbon \u00een sol. Acum s\u0103 vedem cum se pune acest lucru \u00een practic\u0103. <\/p>\n

\n
\n \n
\n
\n

Cump\u0103ra\u021bi acum, pl\u0103ti\u021bi mai t\u00e2rziu<\/h4>\n

Plata \u00een rate agricole pentru produc\u0103torul agricol<\/h2> <\/div>\n \t\t\t\t\t\t\t <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n

Cu ce s\u0103 \u00eenceap\u0103 un fermier<\/strong><\/h2>\n\n

Mai departe totul depinde de preg\u0103tire: ce date s\u0103 colecta\u021bi, ce schimb\u0103ri s\u0103 \u00eenregistra\u021bi \u0219i cum s\u0103 ar\u0103ta\u021bi rezultatul. Dar ar trebui s\u0103 \u00eencepe\u021bi nu cu h\u00e2rtiile, ci cu c\u00e2mpul. <\/p>\n\n

Pasul 1. \u00cen\u021belege\u021bi ce tehnologii folosi\u021bi deja \u0219i ce se poate schimba pentru ca solul s\u0103 re\u021bin\u0103 mai mult carbon. <\/strong><\/p>\n\n

Dac\u0103 \u00een ferma dumneavoastr\u0103 se folose\u0219te \u00eenc\u0103 schema tradi\u021bional\u0103 de cultivare cu arat, cu multe treceri ale utilajelor \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte, de aici pute\u021bi \u00eencepe schimb\u0103rile. Este un bun punct de plecare, deoarece aratul profund duce la pierderea majorit\u0103\u021bii carbonului. <\/p>\n\n

Apoi ar trebui s\u0103 determina\u021bi ce practici noi pute\u021bi ad\u0103uga pentru ca solul s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 acumuleze mai mult carbon. Acestea pot fi culturi de acoperire, rota\u021bia planificat\u0103 a culturilor, l\u0103sarea resturilor organice sau trecerea treptat\u0103 la lucrarea minim\u0103 a solului. <\/p>\n\n

Tocmai \u00een contrastul dintre abord\u0103rile vechi \u0219i noi se \u00eenregistreaz\u0103 efectul care devine apoi baza pentru creditele de carbon.<\/p>\n\n

Uneori sunt suficiente schimb\u0103ri mici: reducerea num\u0103rului de treceri ale utilajelor, nel\u0103sarea miri\u0219tii dup\u0103 recoltare sau p\u0103strarea unei p\u0103r\u021bi din resturi la suprafa\u021b\u0103, pentru a vedea primele rezultate dup\u0103 un an sau doi.<\/p>\n\n

Pasul 2. Alege\u021bi c\u00e2mpurile pentru participarea la proiect <\/strong><\/p>\n\n

Cel mai bine este s\u0103 \u00eencepe\u021bi cu c\u00e2teva c\u00e2mpuri unde este mai u\u0219or s\u0103 controla\u021bi schimb\u0103rile \u0219i s\u0103 \u00eenregistra\u021bi datele. Acestea pot fi parcele care sunt cele mai convenabile pentru trecerea la lucrarea minim\u0103 sau sem\u0103natul culturilor de acoperire. \u00cen fiecare an, portofoliul de c\u00e2mpuri poate fi extins. <\/p>\n\n

Aceast\u0103 abordare v\u0103 permite s\u0103 verifica\u021bi cum func\u021bioneaz\u0103 tehnologiile \u00een condi\u021biile dumneavoastr\u0103 specifice \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, nu creeaz\u0103 o presiune suplimentar\u0103 asupra procesului de produc\u021bie.<\/p>\n\n

Este important de re\u021binut c\u0103 nu orice c\u00e2mp poate fi inclus \u00eentr-un proiect de carbon.<\/p>\n\n

Conform cerin\u021belor standardelor interna\u021bionale (\u00een special Verra VCS, metodologia VM0042 \u2013 Improved Agricultural Land Management<\/strong>), parcelele trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 mai multe criterii de baz\u0103:<\/p>\n\n