{"id":7597,"date":"2026-07-06T11:30:11","date_gmt":"2026-07-06T08:30:11","guid":{"rendered":"https:\/\/weagro.ua\/blog\/de-ce-primeste-fermierul-mai-putine-credite-de-carbon-decat-arata-modelul\/"},"modified":"2026-07-14T11:21:12","modified_gmt":"2026-07-14T08:21:12","slug":"de-ce-primeste-fermierul-mai-putine-credite-de-carbon-decat-arata-modelul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/weagro.ua\/ro\/blog\/de-ce-primeste-fermierul-mai-putine-credite-de-carbon-decat-arata-modelul\/","title":{"rendered":"De ce prime\u0219te fermierul mai pu\u021bine credite de carbon dec\u00e2t arat\u0103 modelul"},"content":{"rendered":"

S\u0103 ne imagin\u0103m o situa\u021bie simpl\u0103: fermierul trece la prelucrarea zero a solului, las\u0103 mai multe resturi \u00een c\u00e2mp, seam\u0103n\u0103 culturi de acoperire, iar modelul arat\u0103 c\u0103 exploata\u021bia poate ob\u021bine 1.000 de credite de carbon.<\/p>\n\n

Sun\u0103 bine. Dar \u00een practic\u0103, aceste 1.000 de tone de CO2<\/sub> aproape niciodat\u0103 nu se transform\u0103 \u00een 1.000 de credite \u00een registru. <\/p>\n\n

De ce? Pentru c\u0103 modelul este doar primul calcul. Apoi rezultatul trece prin mai multe verific\u0103ri \u0219i ajust\u0103ri. \u0218i tocmai acestea determin\u0103 c\u00e2te credite va putea primi efectiv fermierul. <\/p>\n\n

De la model la creditele de carbon reale<\/strong><\/h2>\n\n

\u00cen articolul anterior am analizat \u00een detaliu ce este linia de baz\u0103. Pe scurt, aceasta arat\u0103 ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu stocurile de carbon chiar \u0219i f\u0103r\u0103 participarea exploata\u021biei la proiectul de carbon. <\/p>\n\n

Dac\u0103 nu a\u021bi citit \u00eenc\u0103 acest material, v\u0103 recomand s\u0103 \u00eencepe\u021bi tocmai cu el, deoarece linia de baz\u0103 devine baza pentru calcularea num\u0103rului de credite de carbon viitoare.<\/p>\n\n

Pute\u021bi citi la acest link: https:\/\/weagro.ua\/blog\/chomu-vugleczevi-kredyty-rahuyut-ne-vid-poperednogo-roku\/<\/a><\/em><\/p>\n\n

Ast\u0103zi vom analiza ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 ce modelul a ar\u0103tat deja rezultatul preliminar. Ce se scade din el? De ce cantitatea final\u0103 de credite se dovede\u0219te a fi mai mic\u0103 dec\u00e2t calculul ini\u021bial? \u0218i de ce aceasta nu este o eroare, ci logica normal\u0103 a unui proiect de carbon de calitate. <\/p>\n\n

Pentru a r\u0103spunde la aceste \u00eentreb\u0103ri, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem doar trei lucruri esen\u021biale:<\/p>\n\n

1. Oare schimb\u0103rile din c\u00e2mpurile proiectului nu au dus la cre\u0219terea emisiilor \u00een alt\u0103 parte?<\/p>\n\n

2. C\u00e2t de mult putem avea \u00eencredere \u00een calculele ob\u021binute?<\/p>\n\n

3. Care este riscul ca carbonul acumulat \u00een sol s\u0103 fie pierdut \u00een anii urm\u0103tori?<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

A\u0219adar, s\u0103 analiz\u0103m \u00een ce etape \u0219i de ce poate sc\u0103dea num\u0103rul de credite de carbon.<\/p>\n\n

Leakage (transferul emisiilor)<\/strong><\/h2>\n\n

\u00cen standardele interna\u021bionale, aceasta se nume\u0219te Leakage \u2013 transferul emisiilor \u00een afara proiectului.<\/p>\n\n

Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 fermierul a implementat noi practici doar pe o parte din c\u00e2mpurile sale, care au fost incluse \u00een programul de carbon. Pe aceste c\u00e2mpuri, emisiile au sc\u0103zut cu adev\u0103rat. Dar pentru a compensa pierderea de randament sau schimbarea tehnologiei, a \u00eenceput s\u0103 prelucreze mai intensiv alte c\u00e2mpuri sau a crescut utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor pe parcelele care nu fac parte din proiect. <\/p>\n\n

Sau un alt exemplu. Fermierul a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 mai multe \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte organice, de exemplu gunoi de vac\u0103. Atunci apare \u00eentrebarea: de unde a provenit? Dac\u0103 pentru aceasta a fost crescut\u0103 produc\u021bia de gunoi sau au ap\u0103rut emisii suplimentare \u00een timpul ob\u021binerii sau transportului acestuia, aceste emisii trebuie, de asemenea, luate \u00een considerare. <\/p>\n\n

\u0218i \u00een acest caz apare o \u00eentrebare fireasc\u0103: au sc\u0103zut \u00eentr-adev\u0103r emisiile totale ale fermei sau s-au \u201emutat\u201d pur \u0219i simplu \u00een alt\u0103 parte?<\/p>\n\n

Tocmai de aceea standardele evalueaz\u0103 riscul de Leakage \u00eenainte de emiterea creditelor de carbon. Dac\u0103 se constat\u0103 c\u0103 o parte din reducerea emisiilor a fost de fapt compensat\u0103 \u00een afara proiectului, num\u0103rul corespunz\u0103tor de credite nu va fi creditat. <\/p>\n\n

Din fericire, pentru majoritatea proiectelor de carbon agricole, riscul de Leakage este mic, astfel \u00eenc\u00e2t impactul acestui indicator asupra num\u0103rului final de credite este de obicei nesemnificativ. \u00cen practic\u0103, pentru majoritatea proiectelor de carbon agricole, Leakage poate fi zero sau poate reprezenta aproximativ 0\u20135% din num\u0103rul de credite calculat anterior. <\/p>\n\n

Pentru exemplul nostru, s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 a fost calculat un Leakage la nivelul de 2%. \u0218i atunci schema va ar\u0103ta astfel: <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Adic\u0103, fenomenul de Leakage este rareori cauza principal\u0103 a unui \u201eminus\u201d major. Mult mai frecvent, un impact mai mare \u00eel are etapa urm\u0103toare \u2013 incertitudinea calculelor. <\/p>\n\n

Uncertainty (incertitudinea calculelor)<\/strong><\/h2>\n\n

Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 dori\u021bi s\u0103 afla\u021bi randamentul mediu al gr\u00e2ului pe un c\u00e2mp de 100 de hectare.<\/p>\n\n

Este suficient pentru aceasta s\u0103 recolta\u021bi doar de pe un metru p\u0103trat?<\/p>\n\n

Desigur c\u0103 nu. Deoarece chiar \u0219i pe un singur c\u00e2mp exist\u0103 zone cu fertilitate sau umiditate diferit\u0103. <\/p>\n\n

Cu stocurile de carbon din sol, situa\u021bia este \u0219i mai complicat\u0103. Spre deosebire de randament, carbonul organic este distribuit foarte neuniform \u00een sol. Chiar \u0219i \u00een cadrul unui singur c\u00e2mp, con\u021binutul s\u0103u poate diferi semnificativ de la un punct la altul. \u0218i chiar dac\u0103 modelul a efectuat toate calculele corect, r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna o anumit\u0103 incertitudine. <\/p>\n\n

Tocmai de aceea standardul Verra pentru proiectele de agricultur\u0103 cu carbon (VM0042) solicit\u0103 recoltarea obligatorie a probelor de sol \u00eenainte de verificarea rezultatelor. \u00cen acela\u0219i timp, nu stabile\u0219te o regul\u0103 unic\u0103 privind c\u00e2te probe trebuie recoltate sau unde trebuie s\u0103 fie localizate. \u00cen schimb, fiecare proiect trebuie s\u0103 justifice propriul sistem de recoltare a probelor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure o precizie suficient\u0103 a calculelor. <\/p>\n\n

Mai simplu spus, cu c\u00e2t solurile sunt mai neomogene \u0219i cu c\u00e2t sunt recoltate mai pu\u021bine probe, cu at\u00e2t va fi mai mare incertitudinea rezultatelor. Iar aceasta poate afecta direct num\u0103rul de credite de carbon. <\/p>\n\n

Deoarece recoltarea probelor de sol este componenta cea mai costisitoare a majorit\u0103\u021bii proiectelor de carbon, dezvoltatorul proiectului trebuie s\u0103 caute \u00een permanen\u021b\u0103 un echilibru \u00eentre costurile de recoltare a probelor \u0219i num\u0103rul viitor de credite de carbon.<\/p>\n\n

Dac\u0103 probele sunt multe, nivelul de incertitudine va fi mai sc\u0103zut, iar astfel proiectul va putea ob\u021bine mai multe credite. Cu toate acestea, un num\u0103r excesiv de probe poate face monitorizarea at\u00e2t de costisitoare \u00eenc\u00e2t costurile suplimentare vor dep\u0103\u0219i venitul din creditele ob\u021binute. <\/p>\n\n

Dac\u0103 probele vor fi insuficiente, incertitudinea va cre\u0219te, iar odat\u0103 cu aceasta va cre\u0219te \u0219i num\u0103rul de credite care nu vor fi creditate.<\/p>\n\n

Tocmai de aceea fermierul ar trebui s\u0103 se intereseze cum anume este organizat\u0103 recoltarea probelor de sol \u00een proiect. Dac\u0103 vi se spune c\u0103 probele vor fi minime sau c\u0103 nu sunt deloc prev\u0103zute, merit\u0103 s\u0103 pune\u021bi o \u00eentrebare simpl\u0103: prin ce se asigur\u0103 atunci precizia necesar\u0103 a calculelor? Deoarece costuri mai mici pentru recoltarea probelor \u00eenseamn\u0103 adesea \u0219i un num\u0103r mai mic de credite care vor fi emise \u00een final. <\/p>\n\n

Pentru evaluarea incertitudinii, Verra utilizeaz\u0103 o abordare statistic\u0103 separat\u0103, care se bazeaz\u0103 pe calcule matematice \u0219i teoria probabilit\u0103\u021bilor. Nu vom intra \u00een detalii \u00een formulele matematice acum, deoarece aceasta este tema unui articol separat. Dar \u00een cur\u00e2nd vom analiza \u00een detaliu cum se calculeaz\u0103 exact incertitudinea, de ce depinde \u0219i cum poate fi redus\u0103. Deoarece tocmai de acest indicator depinde adesea c\u00e2te credite de carbon vor fi pierdute \u00eenainte de emiterea lor. <\/p>\n\n

\u00cen practic\u0103, nivelul de incertitudine poate diferi semnificativ de la un proiect la altul. \u00cen unele cazuri, este doar 1\u20132%, iar \u00een altele poate ajunge la 20% \u0219i mai mult. \u00cen unele proiecte se \u00eent\u00e2lnesc chiar valori la nivelul de 30%, ceea ce duce la pierderi semnificative de credite de carbon. <\/p>\n\n

Pentru exemplul nostru, s\u0103 presupunem c\u0103 dup\u0103 toate calculele, nivelul de incertitudine a fost de 15%. Atunci schema noastr\u0103 va c\u0103p\u0103ta treptat urm\u0103toarea form\u0103: <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Uneori o schem\u0103 de recoltare a probelor (Sampling Design) prost construit\u0103 poate costa proiectul mai multe credite dec\u00e2t c\u00e2\u021biva ani de practici agricole implementate calitativ. Tocmai de aceea Sampling Design este unul dintre cele mai importante elemente ale oric\u0103rui proiect de carbon. <\/p>\n\n

Aici s-ar putea p\u0103rea c\u0103 toate ajust\u0103rile necesare au fost deja luate \u00een considerare, iar 833 de credite este rezultatul final. Dar mai exist\u0103 o etap\u0103 important\u0103 despre care mul\u021bi fermieri nici m\u0103car nu b\u0103nuiesc. <\/p>\n\n

\u00cenainte ca creditele s\u0103 ajung\u0103 \u00een contul proprietarului proiectului, o parte din ele va fi trimis\u0103 automat \u00eentr-un buffer de asigurare special \u2013 Buffer Pool. \u0218i aceasta se refer\u0103 la aproape fiecare proiect de carbon. <\/p>\n

\n
\n \n
\n
\n

Deveni\u021bi partener<\/h4>\n

Credit agricol pentru agrobusiness<\/h2> <\/div>\n \t\t\t\t\t\t\t <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n

Buffer Pool (rezerva de asigurare)<\/strong><\/h2>\n\n

Imagina\u021bi-v\u0103 \u00een locul unei companii care cump\u0103r\u0103 credite de carbon pentru a compensa propriile emisii de CO\u2082.<\/p>\n\n

Nu \u00eei este suficient s\u0103 \u0219tie c\u0103 ast\u0103zi s-a acumulat mai mult carbon organic \u00een sol. Dore\u0219te s\u0103 fie sigur\u0103 c\u0103 acest carbon va r\u0103m\u00e2ne \u00een sol nu unul, doi sau chiar zece ani, ci cincizeci sau chiar o sut\u0103 de ani. <\/p>\n\n

Deoarece dac\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani fermierul se va \u00eentoarce la prelucrarea intensiv\u0103 a solului sau va avea loc un alt eveniment care va duce la pierderea carbonului acumulat, acesta va ajunge din nou \u00een atmosfer\u0103. \u0218i atunci apare \u00eentrebarea fireasc\u0103: cine va r\u0103spunde pentru creditele de carbon deja v\u00e2ndute? <\/p>\n\n

Tocmai pentru aceasta standardele interna\u021bionale au creat mecanismul Buffer Pool \u2013 o rezerv\u0103 de asigurare comun\u0103.<\/p>\n\n

\u00cen timpul emiterii creditelor de carbon, o anumit\u0103 parte din acestea este rezervat\u0103 automat \u00een acest fond. Aceste credite nu sunt v\u00e2ndute \u0219i nu sunt transferate proprietarului proiectului. Sunt rezervate ca rezerv\u0103 de asigurare \u00een cazul pierderii carbonului acumulat \u00een viitor. <\/p>\n\n

Pentru ca evaluarea riscurilor s\u0103 fie aceea\u0219i pentru toate proiectele, Verra a dezvoltat un instrument separat \u2013 Non-Permanence Risk Tool. Acesta con\u021bine o list\u0103 de criterii prin care dezvoltatorul proiectului evalueaz\u0103 \u00een mod consecvent fiecare factor de risc. <\/p>\n\n

\u00cen timpul acestei evalu\u0103ri, se analizeaz\u0103, printre altele:<\/p>\n\n