Starea culturilor de toamnă toamna se determină pe baza măsurătorilor de teren, iar simpla apariție a plantelor deasupra suprafeței solului oferă doar primul punct de control. Până la încheierea vegetației, agronomul trebuie să evalueze uniformitatea și densitatea, faza de dezvoltare, rădăcinile, umiditatea, nutriția, înburuienarea, bolile și dăunătorii. Această monitorizare continuă pregătirea exploatației pentru campania de semănat de toamnă, deoarece arată rezultatul efectiv al semănatului pe fiecare câmp. Secvența de lucru este următoarea: răsărirea culturilor de toamnă, măsurători, compararea zonelor, căutarea cauzei abaterilor, decizia și verificarea repetată. Preparatul specific, norma și termenul de aplicare se aleg după diagnostic, ținând cont de cultură, fază și reglementare.
Când și cum se efectuează inspecția de toamnă a culturilor de toamnă?
Planificați patru momente de control: după răsărirea în masă, în timpul vegetației active, după răcirea bruscă, secetă sau precipitații prelungite și înainte de încetarea vegetației. Datele depind de regiune, termenul de semănat și vreme.
Traseul se trasează prin zone reprezentative și contrastante. Inspecția de pe drum ascunde adesea problemele locale. În timpul inspecției se verifică separat:
- zonele joase, înălțimile și pantele;
- locurile de întoarcere a utilajelor și urmele roților;
- zonele cu compactare sau cantitate mare de resturi;
- zonele cu diferite tipuri de sol;
- benzile cu culoare, înălțime sau densitate diferită a plantelor;
- locurile de posibilă stagnare a apei, eroziune sau uscare.
La fiecare punct se numără plantele în același mod și se fac fotografii. În fișa câmpului se înregistrează cultura, soiul sau hibridul, predecesorul, datele semănatului, răsăririi și inspecției, faza, densitatea, starea rădăcinilor, suprafața problematică și acțiunea planificată. Abordarea semănatului culturilor de toamnă influențează și interpretarea: la umiditate și temperatură diferite, ritmul de dezvoltare diferă.
Indicatorul nr. 1. Uniformitatea răsăriturilor și densitatea efectivă
Densitatea arată numărul de plante pe unitatea de suprafață. Uniformitatea caracterizează distribuția lor pe câmp și apropierea fazelor de dezvoltare. Indicatorul mediu poate părea acceptabil, deși pe câmp se vor alterna benzi îndesate, goluri și focare de plante târzii.
Pentru numărare se folosește un cadru de suprafață cunoscută sau un segment de rând în mai multe puncte. Se înregistrează fiecare rezultat, valoarea medie și dispersia. Densitatea grâului de toamnă trebuie comparată cu norma de semănat, germinația de laborator, soiul, termenul de semănat și condițiile de câmp. Pentru rapiță se ia reperul pentru hibridul și tehnologia specifică.
Cauza golurilor se caută în zona problematică. Deficitul de umiditate, adâncimea diferită de îngropare, crusta, compactarea, resturile, dăunătorii sau calitatea semințelor pot da o imagine similară. Repere suplimentare privind termenele, norma de semănat și înfrățirea conține tehnologia de cultivare a grâului de toamnă.
Indicatorul nr. 2. Faza de dezvoltare a grâului și rapiței
Dezvoltarea grâului de toamnă toamna se evaluează după numărul de frunze, înfrățire, lăstarii formați, starea nodului de înfrățire și uniformitate. La fiecare punct se inspectează plantele tipice, cele mai slabe și cele mai dezvoltate, pentru a vedea intervalul de dezvoltare.
Rapița de toamnă toamna se evaluează după numărul de frunze adevărate, rozetă, diametrul colului rădăcinii, poziția punctului de creștere și starea rădăcinii pivotante. Repere detaliate conține tehnologia de cultivare a rapiței.
Întârzierea și dezvoltarea excesivă au riscuri diferite. Planta târzie are adesea rădăcini mai slabe, iar rapița supradezvoltată cu punctul de creștere ridicat necesită o evaluare separată a rezistenței la iarnă. Pentru orzul de toamnă se înregistrează faza, înfrățirea și uniformitatea conform reperelor de soi.
Indicatorul nr. 3. Sistemul radicular și limitările mecanice
Plantele se scot cu bulgăre de pământ pentru a păstra rădăcinile mici, după care se curăță cu grijă. La cereale se inspectează nodul de înfrățire, adâncimea amplasării sale, rădăcinile principale și secundare, ramificarea și deteriorările. La rapița de toamnă se verifică rădăcina pivotantă, colul rădăcinii, rădăcinile laterale, curburile și urmele de afectare.
Masa vegetativă similară poate ascunde un potențial diferit de iernare. Prin urmare, în fișă se înregistrează lungimea, forma și ramificarea rădăcinilor, culoarea țesuturilor, putrezirea și deteriorările mecanice.
Indicatorul nr. 4. Umiditatea și starea solului
În timpul fiecărei inspecții se verifică umiditatea stratului cu rădăcini, contactul rădăcinii cu solul, crusta, compactarea, excesul de umiditate, stagnarea apei, eroziunea și starea suprafeței. Observațiile se leagă de punctul traseului.
Două câmpuri semănate în aceeași zi cu același soi pot avea stări diferite ale culturilor de toamnă. Pe solul mai ușor plantele vor simți mai repede deficitul de umiditate, în depresiunea cu sol greu vor suferi de excesul prelungit de umiditate. Crusta poate complica apariția răsăriturilor târzii, iar contactul slab al seminței sau rădăcinii cu solul înrăutățește utilizarea umidității disponibile.
Compararea zonelor problematice și normale și profilul săpat ajută la stabilirea cauzei. După schimbarea vremii, punctele se inspectează repetat.
Indicatorii nr. 5–7. Nutriția, buruienile și starea fitosanitară
Evaluând nutriția, se înregistrează culoarea, ritmul de creștere, localizarea simptomelor pe frunzele tinere sau bătrâne și răspândirea pe câmp. Semnul poate indica deficit, deteriorarea rădăcinii, excesul de umiditate, frig sau reacția solului. Pentru clarificare se folosesc istoricul câmpului, datele despre aplicare, inspecția rădăcinilor, analiza solului sau a plantelor.
Pentru buruieni se înregistrează speciile, densitatea, faza și distribuția. Concurența se evaluează împreună cu faza culturii, vremea și termenul posibilei intervenții.
Se inspectează frunzele, baza plantei, punctul de creștere al rapiței, colul rădăcinii, nodul de înfrățire, rădăcinile și solul. Pentru boli se determină simptomele și proporția plantelor afectate, pentru dăunători specia, numărul și răspândirea:
- Identificați problema sau prelevați probe pentru clarificare.
- Măsurați răspândirea, intensitatea afectării sau numărul.
- Comparați rezultatul cu pragul relevant și prognoza de dezvoltare.
- Verificați faza culturii, vremea și reglementările înregistrate.
- Alegeți acțiunea, înregistrați-o și stabiliți controlul repetat.
Îngrijirea culturilor de toamnă toamna se planifică pe baza rezultatelor diagnosticului de câmp și a fezabilității economice a intervenției.
Cum se evaluează starea culturilor de toamnă toamna înainte de iernare?
Pregătirea culturilor de toamnă pentru iarnă necesită o evaluare cumulativă: densitatea acceptabilă poate fi combinată cu rădăcini slabe, iar rozeta dezvoltată a rapiței cu deteriorarea punctului de creștere.
| Ce controlăm | Grâu de toamnă | Rapiță de toamnă | Semnal pentru diagnostic suplimentar |
| Densitatea și distribuția | Numărare în mai multe puncte, uniformitatea rândurilor | Numărare în mai multe puncte, distanța între plante | Goluri mari, focare de cădere, dispersie bruscă a valorilor |
| Faza de dezvoltare | Frunze, înfrățire, lăstari, uniformitate | Frunze, rozetă, poziția punctului de creștere | Întârziere semnificativă, neomogenitate sau dezvoltare excesivă |
| Sistemul radicular | Nodul de înfrățire, rădăcinile principale și secundare | Rădăcina pivotantă, colul, rădăcinile laterale | Deformare, ramificare slabă, întunecire, deteriorări |
| Umiditatea și solul | Starea stratului cu rădăcini | Starea stratului cu rădăcini | Uscare, crustă, compactare, stagnarea apei |
| Buruienile | Specia, densitatea, faza | Specia, densitatea, faza | Concurență ridicată sau răspândire rapidă |
| Bolile | Simptome, răspândire, organe afectate | Simptome, răspândire, organe afectate | Creșterea proporției plantelor afectate |
| Dăunătorii | Specia, numărul, focarele | Specia, numărul, focarele | Atingerea pragului relevant de intervenție |
La tabel se adaugă numărul câmpului, cultura, soiul sau hibridul, datele semănatului și răsăririi, suprafața problematică, fotografia, acțiunea și data inspecției repetate. Formularul poate fi transferat în Excel. Primăvara înregistrările vor ajuta la evaluarea consecințelor iernării.
Ce să faceți dacă câmpul nu se dezvoltă conform planului?
Abaterea se localizează mai întâi și se confirmă prin măsurare:
- Marcați zona problematică pe hartă și determinați suprafața acesteia.
- Comparați-o cu zona normal dezvoltată a aceluiași câmp.
- Verificați datele semănatului și răsăririi, predecesorul și istoricul câmpului.
- Verificați norma efectivă de semănat, adâncimea și operațiunile efectuate.
- Numărați plantele în mai multe puncte de control.
- Stabiliți faza și intervalul de dezvoltare a plantelor.
- Evaluați umiditatea, crusta, compactarea și structura solului.
- Scoateți plantele și inspectați sistemul radicular.
- Verificați nutriția, buruienile, bolile și dăunătorii.
- Dacă este necesar, trimiteți probe de sol sau plante la analiză.
- Evaluați costul măsurii și rezultatul așteptat.
- Înregistrați decizia în fișa tehnologică și stabiliți inspecția repetată.
Creșterea slabă poate fi legată de umiditate, nutriție, compactare, termenul de semănat sau deteriorarea rădăcinilor. Economia cultivării culturilor de toamnă va ajuta la compararea costurilor cu suprafața problemei și rezultatul așteptat.
După diagnosticul câmpului, exploatația poate determina ce cheltuieli suplimentare sunt necesare toamna sau la începutul sezonului de primăvară: pentru îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, semințe, combustibil, piese de schimb și alte resurse. Dacă astfel de achiziții creează o sarcină suplimentară asupra bugetului sezonier, agricultorul poate folosi soluțiile financiare ale ecosistemului WEAGRO. Serviciile online WEAGRO ajută la plata facturilor și la utilizarea ratelor agricole cu amânarea plăților, WEAGROMARKET oferă posibilitatea de a achiziționa bunurile necesare exploatației în rate, iar WEAGROBANK extinde accesul la produse financiare pentru agribusiness. Datorită acestora, cheltuielile pentru măsurile agrotehnice planificate pot fi
Lista de verificare înainte de încetarea vegetației de toamnă
Pentru inspecția finală folosiți un formular scurt de control:
- uniformitatea răsăriturilor;
- densitatea efectivă;
- faza de dezvoltare;
- numărul de frunze;
- înfrățirea cerealelor;
- rozeta rapiței;
- sistemul radicular;
- nodul de înfrățire sau colul rădăcinii;
- umiditatea solului;
- compactarea și crusta;
- înburuienarea;
- simptomele bolilor;
- prezența dăunătorilor;
- semne de tulburare a nutriției;
- zonele neuniforme;
- consecințele stresului meteorologic;
- rezultatul măsurilor de toamnă;
- starea generală înainte de încetarea vegetației.
Înregistrările se păstrează pentru fiecare câmp. Primăvara vor ajuta la planificarea fertilizării, protecției și evaluarea riscului de resemănat.
Controlul de toamnă trebuie să arate numărul de plante, nivelul dezvoltării lor și factorii care limitează rezistența la iarnă. Pentru decizie sunt necesare numărări, scoaterea plantelor, inspecția solului și rădăcinilor, evaluarea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. Traseul prin zone contrastante, fișa de observații și verificările repetate oferă date pentru fiecare câmp. Culturile de toamnă după răsărire necesită un astfel de control până la încetarea vegetației.
