Economia cultivării unei culturi se formează cu mult înainte ca utilajele să iasă în câmp. Încă înainte de achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și produselor de protecție a plantelor, exploatația trebuie să evalueze cheltuielile viitoare pe hectar, randamentul realist, prețul posibil de vânzare și cheltuielile după recoltare. Un astfel de calcul arată câte fonduri trebuie investite la start și ce rezultat financiar se poate obține în diferite condiții ale sezonului.
Modelul preliminar permite, de asemenea, compararea mai multor culturi conform aceleiași metodologii. O prognoză ridicată a randamentului spune puțin despre rezultatul financiar dacă tehnologia necesită cheltuieli semnificative pentru îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, combustibil, uscare sau logistică. Prin urmare, structura culturilor este recomandabil să fie planificată ținând cont de costul de producție, marjinalitatea așteptată, riscurile și necesarul de capital de lucru.
Din ce cheltuieli se compune costul de producție al cultivării unei culturi?
Prima etapă a calculului constă în formarea bugetului complet pe hectar. Pentru aceasta este convenabil să se utilizeze fișa tehnologică, în care fiecare operațiune este legată de resurse concrete: semințe, îngrășăminte, preparate, combustibil, utilaje și forță de muncă.
Economia cultivării culturii în acest calcul trebuie să cuprindă toate cheltuielile pe care exploatația le va suporta de la pregătirea terenului până la vânzarea produselor. Principalele categorii includ:
- semințe și alt material săditor;
- îngrășăminte minerale și organice;
- produse de protecție a plantelor;
- combustibil și lubrifianți;
- salarii;
- arendă de teren;
- amortizare, reparații și întreținere tehnică a mașinilor;
- servicii de utilaje externe;
- uscarea și curățarea recoltei;
- depozitarea produselor;
- transport;
- alte cheltuieli operaționale legate de ciclul de producție.
Pentru compararea diferitelor culturi, cheltuielile de cultivare este convenabil să fie determinate mai întâi în lei/ha. Acest format arată câte fonduri trebuie investite în fiecare hectar și ce buget total va fi necesar pentru suprafața planificată.
După determinarea randamentului așteptat, cheltuielile pot fi convertite în lei pe tonă. Acest indicator este deja convenabil de comparat cu prețul prognozat de vânzare. Cu cât este mai mare diferența dintre prețul de vânzare și costul complet pe tonă, cu atât mai mare este rezerva financiară potențială a culturii.
De exemplu, două culturi pot necesita aceleași 30.000 lei/ha în etapa de producție, dar să difere semnificativ în ceea ce privește cheltuielile după recoltare. Dacă una necesită uscare intensivă și depozitare îndelungată, bugetul său efectiv va fi mai mare.
Cum se calculează costul de producție pe 1 hectar și 1 tonă
Pentru calculul pe hectar trebuie să se însumeze toate cheltuielile planificate care revin pe suprafața corespunzătoare. Să presupunem că exploatația întocmește un buget pentru o cultură cerealieră convențională. Toate cifrele prezentate mai jos sunt utilizate exclusiv pentru demonstrarea metodologiei.
Structura convențională a cheltuielilor poate arăta astfel:
| Categorie | Cheltuieli convenționale, lei/ha |
| Semințe | 4 000 |
| Îngrășăminte | 8 000 |
| PPP | 4 500 |
| Combustibil și operațiuni în câmp | 4 000 |
| Salarii | 2 000 |
| Reparații, amortizare și întreținere | 2 500 |
| Alte cheltuieli de producție | 5 000 |
| Total | 30 000 |
Astfel, costul de producție pe 1 ha în acest exemplu convențional este de 30.000 lei.
Următorul indicator depinde de randament. Dacă exploatația planifică să obțină 6 t/ha, calculul va fi următorul:
30.000 lei/ha ÷ 6 t/ha = 5.000 lei/t.
Cei 5.000 lei/t obținuți arată costul de producție în condițiile stabilite. Dacă randamentul efectiv scade la 5 t/ha la buget neschimbat, indicatorul va crește la 6.000 lei/t. La un randament de 4 t/ha, acesta va fi deja de 7.500 lei/t.
Tocmai aici se vede bine dependența dintre randament și rezultatul financiar. O parte semnificativă a cheltuielilor a fost deja suportată pe parcursul sezonului, prin urmare scăderea recoltei mărește suma cheltuielilor care revine fiecărei tone obținute.
În timpul bugetării preliminare, adesea se subestimează logistica, uscarea, curățarea, prelucrarea, depozitarea și reparația utilajelor. În calcul trebuie incluse și cheltuielile financiare, dacă acestea apar în modelul concret al exploatației. Prin urmare, costul de producție este recomandabil să fie precizat de mai multe ori pe parcursul sezonului conform cheltuielilor efective.
Cum se calculează venitul, profitul și rentabilitatea culturii
După formarea bugetului se poate trece la prognoza rezultatului financiar. Pentru aceasta sunt necesari doi indicatori suplimentari: randamentul așteptat și prețul prognozat de vânzare.
Formulele de bază arată astfel:
Venit pe 1 ha = randament × preț de vânzare.
Profit pe 1 ha = venit pe 1 ha − cheltuieli pe 1 ha.
Rentabilitate = profit ÷ cheltuieli × 100%.
Să continuăm exemplul convențional anterior. Cheltuielile sunt de 30.000 lei/ha, randamentul așteptat – 6 t/ha. Pentru calcul vom lua un preț convențional de vânzare de 7.500 lei/t.
Venit:
6 t/ha × 7.500 lei/t = 45.000 lei/ha.
Profit prognozat:
45.000 − 30.000 = 15.000 lei/ha.
Rentabilitate:
15.000 ÷ 30.000 × 100% = 50%.
Astfel, în aceste condiții, rentabilitatea cultivării va fi de 50%. Pentru o suprafață de 1.000 ha, bugetul convențional de producție va fi egal cu 30 milioane lei, venitul prognozat – 45 milioane lei, iar profitul calculat înainte de luarea în considerare a altor cheltuieli care nu au fost incluse în model – 15 milioane lei.
Tocmai exhaustivitatea bugetului inițial determină corectitudinea rezultatului. Dacă în cei 30.000 lei/ha nu au fost incluse, de exemplu, uscarea și livrarea produselor către cumpărător, profitul efectiv va fi mai mic.
Un randament mai mare nu garantează nici o marjinalitate mai bună. Cultura poate asigura o recoltă brută semnificativă, dar să necesite o tehnologie mai scumpă, mai multe treceri ale utilajelor, uscare suplimentară sau logistică mai costisitoare. Prin urmare, profitabilitatea cultivării culturilor trebuie comparată după rezultatul financiar complet.
De ce trebuie calculată profitabilitatea conform mai multor scenarii?
O singură prognoză a randamentului și un singur preț așteptat creează o imagine prea îngustă. Până la momentul vânzării se pot schimba condițiile meteorologice, randamentul, prețurile la resurse, cheltuielile de prelucrare și prețul de piață al produselor. Prin urmare, înainte de sezon este recomandabil să se formeze cel puțin trei scenarii.
Să continuăm exemplul convențional cu cheltuieli de 30.000 lei/ha:
| Scenariu | Randament | Preț convențional | Venit pe 1 ha | Profit pe 1 ha | Rentabilitate |
| Pesimist | 4 t/ha | 6.500 lei/t | 26.000 lei | -4.000 lei | -13,3% |
| De bază | 6 t/ha | 7.500 lei/t | 45.000 lei | 15.000 lei | 50% |
| Optimist | 7 t/ha | 8.000 lei/t | 56.000 lei | 26.000 lei | 86,7% |
Toți indicatorii din tabel sunt convenționali. Aceștia demonstrează cât de mult se schimbă rezultatul la fluctuația simultană a doi parametri.
În scenariul pesimist, cultura aduce deja o pierdere de 4.000 lei/ha. Pentru o suprafață de 1.000 ha, o astfel de abatere ar însemna minus 4 milioane lei față de acoperirea completă a cheltuielilor stabilite în exemplu. Scenariul de bază asigură o rezervă financiară, iar cel optimist mărește semnificativ marja.
Analiza pe scenarii poate fi detaliată și mai mult. De exemplu, să se verifice separat ce se întâmplă la randamentul de bază și preț mai mic sau la randament mai mic și preț de bază. Astfel exploatația vede care parametru influențează mai puternic rezultatul.
Dacă trebuie să se determine cum se calculează profitabilitatea înainte de sezon, abordarea pe scenarii oferă mult mai multe informații pentru decizia privind structura culturilor. Aceasta arată intervalul rezultatului posibil și permite evaluarea riscului de deficit de capital de lucru în condiții nefavorabile.
Cum se determină punctul de echilibru al cultivării unei culturi?
Punctul de echilibru arată limita la care venitul obținut acoperă cheltuielile stabilite. Pentru producătorul agricol este convenabil să îl determine în două variante: prin randamentul minim sau prețul minim de vânzare.
În exemplul nostru convențional, cheltuielile sunt de 30.000 lei/ha, iar prețul prognozat – 7.500 lei/t.
Randament minim:
30.000 lei/ha ÷ 7.500 lei/t = 4 t/ha.
Astfel, la acest preț trebuie să se obțină cel puțin 4 t/ha pentru a acoperi 30.000 lei cheltuieli pe hectar.
A doua variantă de calcul se utilizează atunci când exploatația are o prognoză a randamentului și dorește să determine prețul minim admisibil de vânzare. La 6 t/ha așteptate:
30.000 lei/ha ÷ 6 t/ha = 5.000 lei/t.
În condițiile date, 5.000 lei/t devine prețul calculat de echilibru. Vânzarea peste această limită va forma un rezultat pozitiv cu condiția ca în cei 30.000 lei inițiali să fie incluse toate cheltuielile pe care exploatația le ia în considerare în model.
Suplimentar se poate determina rezerva de soliditate financiară după randament. Prognoza de bază este de 6 t/ha, iar randamentul de echilibru – 4 t/ha. Diferența este egală cu 2 t/ha, sau aproximativ 33,3% din randamentul prognozat. Aceasta arată cu cât poate scădea recolta până la atingerea limitei calculate de echilibru la preț neschimbat.
Cum se compară economia cultivării mai multor culturi înainte de sezon?
Compararea doar a profitului așteptat pe hectar poate oferi o imagine incompletă. Două culturi cu marjă apropiată pot diferi semnificativ în ceea ce privește necesarul de capital inițial, termenele de executare a lucrărilor în câmp, sarcina asupra utilajelor și cheltuielile după recoltare.
Pentru fiecare cultură este recomandabil să se parcurgă același algoritm:
- Să se calculeze cheltuielile pe 1 ha conform fișei tehnologice.
- Să se determine randamentul realist pe baza posibilităților exploatației concrete.
- Să se stabilească mai multe scenarii de preț de vânzare.
- Să se calculeze venitul și profitul pe hectar.
- Să se determine rentabilitatea și randamentul de echilibru sau prețul.
- Să se evalueze necesarul total de capital de lucru pentru suprafața planificată.
- Să se adauge cheltuielile pentru uscarea, curățarea, depozitarea și logistica după recoltare.
- Să se verifice rezultatul financiar în scenariul pesimist.
După calculele financiare se iau în considerare limitările de producție. Dacă două culturi creează o sarcină maximă asupra utilajelor într-o singură perioadă, aceasta poate mări necesarul de servicii externe sau întârzia operațiunile în câmp. Contează rotația culturilor, capacitățile de depozitare disponibile, posibilitățile de uscare și termenele de vânzare.
Separat se calculează necesarul de finanțare. De exemplu, dacă cultura necesită 30.000 lei/ha convenționali, atunci pentru 1.000 ha trebuie să se prevadă 30 milioane lei conform categoriilor și calendarului cheltuielilor. O parte din această sumă va fi necesară încă înainte de semănat pentru achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și produselor de protecție a plantelor, cealaltă parte se va cheltui pe parcursul sezonului.
Tocmai după formarea fișei tehnologice și a bugetului pe hectar, exploatația poate evalua necesarul de capital de lucru sezonier. Ecosistemul de soluții financiare integrate pentru agrobusiness WEAGRO combină servicii online de plată în rate pentru agricultură, plată a facturilor și amânare a plăților; WEAGROMARKET funcționează ca marketplace pentru agrobusiness, unde produsele pot fi achiziționate în rate; WEAGROBANK extinde accesul agricultorilor la produse financiare. Aceasta permite includerea surselor de finanțare disponibile în bugetul sezonier încă din etapa de planificare.
Calculul preliminar ajută la evaluarea culturii simultan după mai mulți parametri: cheltuieli pe hectar, cost pe tonă, marjă potențială, rentabilitate, randament de echilibru și necesar de capital de lucru. Pentru planificarea structurii culturilor este recomandabil să se utilizeze mai multe scenarii de randament și preț de vânzare și să se verifice ce se întâmplă cu rezultatul financiar în condiții nefavorabile.
Mai multe materiale despre planificarea cheltuielilor sezoniere, achiziționarea resurselor și finanțele întreprinderii agricole pot fi găsite în blogul WEAGRO. Abonați-vă pentru a nu pierde informații interesante!
